EA

Nu am chef sa scriu toamna... de fapt, daca incerc sa fiu sincer, nu am chef de nimic. Ma dezarmeaza, ma pacaleste si nu ma lasa sa ma uit la cerul meu de vara sau iarna, ma invata ca vine frigul, dar totusi ma pacaleste cu o caldura manioasa si neatenta, e un parinte excesiv de grijuliu care-mi spune sa stau la terase doar pana la anumite ore, ma trimite acasa repede seara... e o doamna batrana, sofisticata, foarte bine imbracata dealtfel, isi alege cu grija cromatica mantiei, dar meschina si greu de descoperit. Pana acum, un sfarsit de septembrie nu-mi oferea nimic decat griji, ganduri legate de noul an scolar, liceal si mai tarziu universitar, muraturi (pe care le gusti doar iarna), gemuri si dulceturi fine (de care nu te atungi decat pe furis), vant, praf si oameni incruntati. Anul asta a fost o revelatie! Lasand la o parte cele cateva probleme de familie, am intalnit-o pe EA. Cand eram in liceu scriam in jurnal despre un ideal feminin numit EA, fantezia, fata Morgana, Venusul din Milo personal care intrunea TOT ce-mi doream pe atunci. De-alungul anilor am adaugat, am scazut, mi-am modelat fantezia, am uitat de EA la un moment dat, mi-am pierdut speranta, uneori am incercat sa fiu realist, alteori mi-o aminteam si incepeam din nou sa sper cu optimism! E reala si nu-mi pot reveni. Imi traiesc propriul vis si nu vreau sa ma trezesc niciodata !

27.11.2009 21:03
*n.b.: Realitatea m-a facut sa ma trezesc din visul asta parca supraomenesc si am revenit cu picioarele pe pamant. E greu, e lugubru, e rece, e intunecat, dar e real.
Sunt singur.

Viva la Vida... altfel

Multumesc, draga Lumi :)

Un microfon...

Si a venit pe 4 septembrie, si a plans, si a ingenunchiat, si s-a incruntat, si a zambit cum doar el stie, si s-a dedicat iubirii, si a cantat sincer, si a impresionat, si a salutat nobil Capitala, si nu a fost lasat sa plece, si a dovedit inca o data ca e original, irezistibil, captivant si ca detine secretul seductiei intelectuale pe care o aplica cu adevarat succes de multi ani incoace.... Stadionul Arc de Triumf din Bucuresti a fost pentru 3 ore locul unde stress-ul cotidian, neajunsurile financiare, problemele sociale, rea-vointa si nepasarea cinica au fost uitate, iar dragostea si lacrimile sincere de bucurie le-au luat locul. Pentru un moment ne-am simtit salvati, pentru un moment ne-am simtit din nou oameni, pentru un moment sentimentele au primat!

"Muzica lui Cohen, intunecata si poetica, ar trebui inclusa in tabelul periodic al elementelor" – proclama revista Rolling Stones. "Dupa ce o descoperi, se transforma subit in ceva tot atat de necesar ca oxigenul".

Vreau sa-l impartasesc si atat !

As vrea sa faceti o paralela intre viata traita la Bucuresti si cea pe care o traiti la Viena...

"Cand vii de la Viena inapoi la Bucuresti ai sentimentul ca ai nimerit la Kabul. Bucurestiul pare un loc al mizeriei absolute. Vezi fiecare crapatura din ziduri, jegul de pe cladiri, gaurile din drumuri, cornierul ruginit, blocurile nenorocite. Ai o perioada de soc, simti praful pe buze, pe limba, in ochi. Ti se pare ca nu se poate trai aici. Dupa trei zile insa esti perfect integrat, te-ai obisnuit cu totul, metabolismul tau s-a intors la otravurile cunoscute, te simti iar ca pestele in apa sau ca viermele-n hrean, ba chiar incep sa-ti placa amurgurile bucurestene de vara, cand stai cu prietenii la o terasa si noaptea refuza sa mai cada.
Occidentul si Romania sunt doua lumi care nu comunica aproape deloc. N-as spune ca Bucurestiul este un fel de Viena pe o treapta mai jos. Nu, este total altceva. Sunt doua orase de pe planete diferite, locuite de doua specii diferite. Prin valori, prin reactii, prin comportament, romanii sunt extraordinar de diferiti de europeni. Sunt adaptati la o lume angoasata si stresata. Par rai, cinici, grobieni, pentru ca asa au supravietuit, pentru ca daca ar fi fost oameni civilizati ar fi disparut de mult. Romanii sunt perfect adaptati lumii in care traiesc, iar integrarea intr-o lume mai buna va fi socul, dar si sansa vietii lor."

fragment din "Eu-rile" - Mircea Cartarescu.

Ma fac mic, nu respir pentru cateva secunde si cu o lacrima ce-mi cade involuntar... ma-nclin, domnule !

Pac-pac, peste copac... Madonna

Intr-o tara unde imaginea, ambalajul si fitza este la putere era de asteptat sa se intample asa...
A venit mighty Madonna la Bucuresti si pe langa ca a fost o bomba mediatica (timp de o saptamana orice stire incepea cu "Ziua M", "A venit!", "A plecat!", "Copilu` ei sare pe saltea!" etc etc), pe langa ca au fost casapiti pomi, arbusti si alte vegetatii, pe langa ca s-au inchis statii de metrou si s-a ingreunat traficul nu a fost de-ajuns ! Si-a chemat o trupa de tigani. Lasand la o parte discriminarea si faptul ca astia "mici" sunt in minoritate, era de asteptat sa apara controverse si sa fie huiduita de cei 60.000 de spectatori. Fiecare roman intelege (cel putin in sinea lui) ca rromii/tiganii sunt o problema ! Asta datorita educatiei lor, datorita lipsei de cultura si datorita problemelor lor cu adaptarea sociala si incalcarea legilor. Este adevarat ca cele spuse de mine nu au niciun strop de iz diplomatic dar macar aici ma pot bucura de libera exprimare. Totodata este adevarat ca nu este normal ca aceasta minoritate sa fie blamata si contestata in public ci sa se caute rezolvari acestei probleme.
Si-acum sa revenim la Meeegacooonceeertul anuuuluuui: din punctul meu de vedere, Madonna nu este nici pe departe cea mai stralucita voce. Ceea ce o mentine in topuri de atata timp este manageriatul de cea mai buna calitate, orele petrecute in sala de fitness si in blocurile operatorii de la sectia de Chirurgie Plastica si spectacolele bine puse la punct. Este o "show-women" si o femeie de afaceri extraordinara. Acestea sunt calitatile reale! Si sincer nu vreau sa o vad pe coperta revistei BRAVO ci mai degraba pe cea a revistei FORBES caci averea ei se ridica la 400 de milioane de dolari... Il citez acum pe B. Barbera care spunea "Un artist talentat dar lenes este bun, dar unul care si munceste este genial!" Tot el spunea: "Cand un om nu are personalitate, cultura si mentalitate sanatoasa, isi cumpara o masina scumpa!".

My point is... la concertul ei au asistat in mare parte lumea curioasa, lumea "buna" (ca de! a fost o fitza de Bucuresti sa mergi si sa o "arzi" la Madonna - socializare si culturalizare, fataaaa...) si cei care nu sunt infiripati in ale muzicii de calitate (am vrut sa o spun frumos :) ).
Asadar... acestor oameni le ceri sa fie diplomati si sa nu o huiduie ca a aparut cu ceata ei de tigani?

In fine, este in regula ca au inceput sa ne calce pragul nume straine mari sau foarte mari. Ceea ce nu e in regula: au mai fost concerte mari in capitala (vezi ACDC, The Muse, Patrice, Buena Vista Social Club, Santana, Moby si multi altii) dar nu au fost nici pe departe atatia spectatori... ca de! Nu-i fitza, nu-i ambalaju` in regula, e doar un microfon !
Sunt curios cati vin la Cohen...

PS - divo, ia arunca un ochi AICI , in timp ce noi ne alegem cu toate ponoasele AICI

Vine Cohen !

Pe 4 septembrie, in Piata Constitutiei, trubadurul angoaselor canta din nou pentru suflete, intr-un spectacol-eveniment organizat de Events.

Desi se vinde ca elitism pentru mase, muzica lui Cohen nu e pentru oricine.
E un om greu care ni se ofera in capitala odata cu venirea toamnei...

E pont! ;)

Estival romanesc

Pe scurt, ca nu merita mai mult...

Litoral 2009, Costinesti: 4 nopti din care nu-mi amintesc decat 3 (asta pentru ca vaporii alcoolului, regele Jim Beam si atatputernicul Bacchus au avut grija de mine), lume multa, cocalari si pitzi pe masura, masini de parca erai transpus in Maroc pentru 2-3 secunde, mancare proasta, indigestie, cutremur, mizerie, Mare Neagra de-a dreptul, advertising de cacat (megaadiscotecaaa tiineereetuluuui par exemple) dar totusi... prieteni de-o viata, distractie, Gossipu` estival, afterparty pe plaja pana la rasarit, alcool ieftin, iubiri fugare, apus superb, hitu` lui Ron Carol :)