Dis de dimineata ma-ntorc de la o petrecere Erasmus... Imblanzit de licorile lui Bacchus, obosit si neatent vreau sa ma alint cu ale lui versuri. Ii dau play, ma fac comod, camera se roteste, el canta cu foc iar eu ma simt ca un nou-nascut! E langa mine si vocea lui ma vindeca de suparare, de rautate, de ciuda si de alte cele... E omul meu, e omul care stie ce face, e omul care stie sa ma dreseze, e omul care ma impresioneaza! Melodia se incheie, revin la realitate si ma intristez caci el nu mai e printre noi... DE CE?
Cu respect, draga Gica!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu